Avion cu motor/Ia-ma si pe mine-n zbor/Sa ma fac aviator!
Inchipuiti-va pentru o secunda cum ar fi viata actuala fara avion… Cum am mai putea vedea frumusetile pamantului? Sau cum ne-am mai vizita prieteni dragi aflati la mii de km distanta? Aceasta inventie, numita avion, ne-a adus foarte multe plusuri in vietile noastre…Unul dintre ele, chiar daca e greu de crezut, un avion ne poate da un copil. Nu domnilor, nu va ganditi la o mica aventura cu o stewardesa draguta. Si nici voi, doamnelor la vreun pilot inalt si chipes…
Totul a inceput cam asa…
A fost odata ca niciodata…un print. Tanar ( mai mult sau mai putin), inalt, chipes ( aici sunt subiectiva) si burlac convins, lucru ce il deosebea de toti ceilalti printi din regat. Cutreiera lumea-n lung si-n lat, dar nu pentru a-si gasi printesa, ci pentru a descoperi cat mai mult din frumusetile pamantului. Atunci cand vorbim de un print trebuie sa existe, bineinteles, si o printesa. Printesa noastra isi dorise mereu sa aibe parte de poveste o dragoste romantica si plina de artificii. Dar, cum credea ca printii au disparut de pe fata pamantului, nici ea nu era in cautare de sot. Asa ca fiecare isi vedea de viata, separat, fara ca drumurile lor sa se intalneasca cumva.
Toate astea pana intr-o zi cand, zana, imbracata cu uniforma de la Czech Airlines, si-a scos bacheta si i-a adus impreuna intr-o frumoasa dupa-amiaza de toamna. Flacara din inimile lor s-a aprins inca de la primul moment de cand s-au vazut. Ea ii admira ochii lui albastri ca seninul cerului, el condurii printesei cu tocul inalt. Lucrurile au decurs atat de natural…si fara sa isi dea seama s-au indragostit unul de celalalt iremediabil. Ca in toate celelalte povesti, si aici au fost balauri cu 7 capete care s-au opus. Dar, pentru printesa, razboiul fusese in momentul in care cucerise inima acelui barbat…
Si uite asa, au ajuns sa isi uneasca destinele, pe un taram indepartat… De la prima intalnire pana acum au facut atatea lucruri impreuna, incat li se pare ca se cunosc de o viata. Au calatorit in jurul lumii, si-au construit propriul palat de clestar… Insa de departe cel mai frumos lucru a fost nasterea feciorului, rodul iubirii lor, care le insenineaza si cele mai posomorate zile. Iar cum printesei i-a fost atat de drag de print, feciorul este copia fidela a tatalui sau. Venirea lui pe lume a fost sarbatorita ca in toate basmele, 3 zile si 3 nopti…
Basmele cu print si printese se termina cu “si au trait fericiti pana la adanci batraneti” In cazul nostru, povestea inca se scrie….
PS. Astazi se implinesc 3 ani de cand mi-a iesit in cale “printul meu” si tatal copiilor mei (3 la numar, sa zicem?). La multi, multi ani noua, iubitul meu!
Multe multumiri: Maison Dadoo, Gina Buliga, Mirel Chitu, Restaurant Diplomat
